Page 15 - ADR SV

- pesteri de interes speologic, vestigii istorice si culturale, manastiri, biserici;

- agro-turism.

Profilul judetelor

 Dolj – centru universitar regional cu impact national, energie termo, sector auto,
agricultura;
 Gorj - materiale de constructii, energie termo, industrie extractiva, pomicultura,
zootehnie, turism montan, artizanat;
 Mehedinti – energie hidro, constructii navale, viticultura, turism dunarean
 Olt – metale neferoase, produse si subansamble auto, viticultura, cultivarea cerealelor;
 Valcea - chimie, pomicultura, legumicultura, turism balnear.

Istoricul regiunii

Regiunea istorica Oltenia dezvaluie, poate cea mai pura forma a specificului neamului
romanesc in termeni de port, credinta si cultura. Cu toate ca, de-a lungul timpului, teritoriul
regiunii a cunoscut influente ale populatiilor migratoare, precum slavi, tatari sau sasi, locuitorii
tinutului si-au pastrat etnicitatea.

Reperele istorice arata ca Oltenia a devenit, in epoca medievala, parte integranta a
Tarii Romanesti, remarcandu-se la acea vreme, prin Marea Banie de Craiova (ca forma de
guvernare), care reprezenta cea de-a doua institutie politica a tarii, ca importanta, dupa
domnie. Administrarea regiunii se afla in slujba unui conducator, cunoscut sub denumirea de
ban, care detinea atributii in diferite ramuri de organizare regionala, motiv pentru care Oltenia
a fost asociata cu denumirea de Banatul Craiovei sau Bania Craiovei.
O alta perioada marcanta din istoria regiunii a fost reprezentata de revolutia initiata
de Tudor Vladimirescu pe aceste meleaguri, in anul 1821, revolutie care a insemnat trecerea
de la perioada medievala, la epoca moderna. De asemenea, idealurile revolutiei pasoptiste din
1848 din Europa, si-au gasit ecou si in spatiul romanesc, Oltenia remarcandu-se ca fiind un
puternic centru unionist.

In continuare, in perioada Razboiului de Independenta (1877-1878), portul de la
Corabia a reprezentat un punct strategic, fiind utilizat de armata romana pentru traversarea
Dunarii catre teatrul de lupta cu armata otomana.

Regiunea nu a fost ocolita nici de ostilitatile care au avut loc in timpul Primului Razboi
Mondial (1916-1918), numeroase localitati fiind tinta unor batalii crancene, in care populatia
civila a intervenit activ, alaturi de armata romana.
De-a lungul istoriei sale, spatiul oltenesc a suferit numeroase schimbari in ceea ce
priveste denumirea si structura teritoriala. De pilda, in 1938, zona din sud-vestul Romaniei de
astazi, era recunoscuta sub denumirea de Tinutul Jiu sau Tinutul Olt, caruia i se subordonau
mai multe judete. Ulterior, in anul 1950, s-a renuntat la administratia teritoriala traditionala,
pe judete si s-au organizat Regiunile Dolj, Gorj, Severin si Valcea. In 1952, acestea au fost, insa,

13