HomePrezentare generala regiunea SVStatiuni balneoclimatice

Statiuni balneoclimatice

Într-o ţară posedând 1/3 din sursele de ape minerale din Europa, românii sunt mari consumatori şi amatori de ape minerale. Cea mai mare parte a apelor sunt utilizate mai cu seamă în scopuri terapeutice. Virtuţile lor terapeutice se datorează conţinutului important şi complex de săruri şi temperaturii lor.
Sursele de ape minerale de pe valea Oltului, de la Călimăneşti şi Căciulata, sunt menţionate de istoricii campaniilor de arme romane în Dacia. În epoca modernă, acestea aveau – încă din 1860 – o reputaţie la scară europeană: îmbuteliate şi transportate la Paris, erau foarte apreciate de împăratul Napoleon al III-lea, care obişnuia să bea frecvent aceste ape minerale pe care le considera comparabile cu cele din Franţa (Chapelle, Eaux-Bonnes şi Châtelguyon). În 1893 apele de aici au primit medalia de aur la Expoziţia Internaţională de Alimentaţie şi Ape Minerale de la Brusselles.
Apele minerale de la Călimăneşti şi Căciulata au indicaţii terapeutice în afecţiuni ale aparatului digestiv, rinichi, afecţiuni hepato-biliare, reumatism, tulburări metabolice şi de nutriţie, maladii neurologice, dermatologice, endocrine, etc. Există aici aproximativ 4.500 locuri de cazare în hoteluri şi vile de una, două, trei şi patru stele. La Cozia, serviciile medicale sunt legate direct de hoteluri care au propria bază de tratament.
calimanesti(1)
Punctele de atracţie sunt reprezentate de piscinele acoperite sau deschise, cu ape termale, tenis, canotaj, pescuit, excursiile montane şi monumentele istorice, arhitectura din împrejurimi. În jurul staţiunii există o impresionantă densitate de monumente şi mănăstiri: schitul Ostrov (1520), pe o insulă a Oltului, în faţa staţiunii, ruinele castrului roman Arutela, schitul Turnu (1676), schitul Berislaveşti (1754), schitul Scăuieni (sfârşitul secolului al XVII-lea), mănăstirea Cozia (1387), mănăstirea Stânişoara (1747).
Băile Olăneşti. Supranumită şi „Izvoarele de Aur”, staţiunea Baile Olăneşti este amplasată la o altitudine de 450 m, de o parte si de alta a Pârâului Olăneşti, afluent al Oltului, într-o depresiune intracolinară a Carpaţilor Meridionali, la 18 km de Râmnicu Vâlcea. Statiunea are un climat continental, cu ierni blânde şi veri răcoroase, cu o medie anuală a temperaturii de 9oC. Factorii de cură sunt reprezentaţi de apele minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, unele hipotone iar altele izotone.
Apele minerale de la Olăneşti erau cunoscute şi folosite încă din 1760.   În 1873 au fost trimise mostre de ape minerale de la Olăneşti la expoziţia internaţională de la Viena unde au fost premiate cu medalia de aur, alături de celebrele ape din Baden – Baden, Karlovy-Vary, Aix les Bains. Ca urmare a renumelui dobândit de apele minerale de aici, în 1905 la Olăneşti a început construcţia unui sanatoriu numit „Hotelul Băilor”.
Băile Govora, la 20 kilometri sud vest de Râmnicu Vâlcea este o staţiune recomandată pentru afecţiuni respiratorii şi reumatismale. Staţiunea prezintă o îmbinare fericită a apelor tămăduitoare cu un cadru natural deosebit, cu soare nu tocmai fierbinte, cu pădurea ce curăţă şi ozonifică aerul, băi de aer şi soare în condiţii minunate pentru recreerea şi tratarea celor ce vin aici.
Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii negativi şi cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirmă faptul că aerul atmosferic, alături de tratamentul medical, contribuie la vindecarea afecţiunilor respiratorii situând, din acest punct de vedere, pe locul întâi pe ţară acest aşezământ balnear.
Caracteristic pentru întreaga zonă este prezenţa apelor minerale care constituie factorii naturali de bază în tratamentul unor boli. Govora este una din cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din Europa. Este unica staţiune din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie chimică diferenţiată ca: ape sărate iodurate bromurate, ape sărate sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone sulfuroase bicarbonate, sodice, calcice şi magneziene.
Apele minerale au fost descoperite în anul 1874 şi au fost folosite în scop terapeutic prima oară în 1879 la recomandarea medicului militar Zorileanu. În 1887 au început lucrări de săpare şi de captare a izvoarelor de la Govora şi s-a construit un stabiliment de băi cu 29 de cabine şi două bazine. Între 1911 -1914 s-au construit Hotel Palace, Pavilionul Central de Băi, Cazinoul. Obiectivele turistice din staţiune: colecţia de arheologie şi artă „Gheorghe Petre” (arheologie, artă feudală, numismatică), Mănăstirea Govora, (sec. XIV) unde în 1640 s-a tipărit „Pravila de la Govora”, prima carte de legi în limba română.
Ocnele Mari, localitate cunoscută încă de pe vremea romanilor, situată la 12 km de Râmnicu Vâlcea, este apreciată ca o staţiune recunoscută pentru băile sale de sare concentrată. Staţiunea dispune de un parc şi o plajă situate pe malul unui lac sărat, 3 campinguri cu 209 locuri, cu pavilion pentru băi.
 
Statiuni montane
Staţiunea Voineasa – staţiune de odihnă şi tratament de importanţă naţională, deschisă în toate anotimpurile, situată în partea centrală sudică a României, la capătul sudic al Munţilor Lotru (Carpaţii Meridionali), pe valea râului Lotru, la o altitudine de 600 -800 m, la 60 km NV de municipiul Râmnicu-Vâlcea (reşedinţa judeţului Vâlcea) de care este legată printr-un drum modernizat.
Climatul intramontan cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14°C) şi ierni reci (temperatura medie din ianuarie este de -7°C). Precipitaţiile anuale sunt în total de aproximativ 800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fără praf şi alergeni, puternic ionizat, bogat în aerosoli ionizaţi şi ozonizaţi şi radiaţii ultraviolete. Recomandat pentru vacanţe şi pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului slăbit, suprasolicitare fizică şi intelectuală, anemii secundare etc.
La o altitudine de 1330 m, la 23 km de Voineasa, într-un decor pitoresc pe malul lacului Vidra, se află staţiunea în curs de amenajare  Vidra.
Staţiunea situată la jumătatea distanţei dintre localităţile Voineasa şi Obârşia Lotrului, dispune de 5 vile moderne, a câte zece camere fiecare, 3 hoteluri a câte 22 locuri fiecare, restaurant, sală de sport, telescaun şi baby-schi. Staţiunea este deschisă atât în sezonul rece, cât şi în cel cald.
Obârşia Lotrului, situată la 40 km de Voineasa, la o altitudine de 1350 m, este un important complex turistic montan, alcătuit din vechea cabană turistică, căsuţe, bungalow-uri, o unitate de alimentaţie, parcare, posibilităţi de campare în perioada sezonului cald, staţie meteorologică şi câteva cantoane turistice.
Situată în marele cot al Lotrului, reprezintă o importantă răscruce de drumuri turistice, aflându-se pe traseul ce leagă judeţul Vâlcea de Gorj, prin Rânca.
Râncaperla Parângului

Situata pe unul dintre platourile Munţilor Parâng, la 18 kilometri de oraşul Novaci şi 63 kilometri depărtare de Târgu-Jiu, localitatea gorjana Rânca a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare rapida. Dupa ce in urma cu patru ani a fost montata o instalatie de teleschi, una dintre cele doua partii are acum si nocturna.

Prin vilele şi casele de odihnă construite în ultimii ani, hotelurile si pensiunile de 2 pana la 4 stele, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraş-staţiune. Fiind declarata ca avand cel mai mare potential turistic de iarna nevalorificat din Romania, statiunea detine un domeniu schiabil imens situat intre altitudinea de 1600 m si pana la 2100m. Nu lipsesc nici posibilitatile de agrement precum plimbarile cu snow-mobile, ATV-uri şi maşini de teren. Statiunea este in continua dezvoltare, numarul de spatii de cazare si alimentatie publica crescand de la an la an.

In urma unui studiu tehnic efectuat de firma franceza SECTRA, considerată lider mondial in expertizarea si reamenajarea domeniilor schiabile, au fost identificate la Rânca peste 10 partii de schi alpin de toate gradele de dificultate, partii care urmeaza sa fie amenajate in anii viitori.

 Chiar dacă nu are un istoric îndelungat, Rânca se poate mandri cu cea mai modernă staţie de salvamont din tara. Salvamontiştii sunt organizaţi în patru echipe a câte 6 persoane, una pentru fiecare masiv, adică Vulcan, Parâng şi Godeanu, a patra fiind una de intervenţie, in caz de accidente. Baza de salvamont este dotată cu cabinet medical, punct de informare turistică, sală radio, bucătărie, sală de mese, dormitoare.

Cum ajungem la Rânca?

La Rânca se poate ajunge cu masina dinspre Târgu-Jiu sau Râmnicu Sarat pana in orasul Novaci de unde se urca spre nord pe drumul national DN67C sau dinspre Petrosani pe DN7A pana la intersectia cu DN67C unde se face la dreapta spre Rânca.

Rânca este pregatita sa primeasca turisti din toate colţurile ţării şi chiar din străinătate. Pentru bucureşteni si nu numai, Ranca poate fi o alternativa la indemana pentru petrecerea sfarsitului de saptamana, mai ales ca tot mai multi turisti sositi aici au declarat că Rânca poate concura, din punct de vedere al frumuseţii zonei, cu alte staţiuni renumite din ţară.

Zapada abundenta de pe parcursul anului, precum si peisajele de un pitoresc deosebit, recomanda Ranca drept un important punct de reper al turismului regional.